Richard Wagner și Giuseppe Verdi sunt două figuri colosale ale operei din secolul XIX, dar cu viziuni artistice și filozofice profund diferite. Ambii au revoluționat teatrul liric, dar în direcții opuse: Wagner caută sinteza totală a artelor, mitul și ideea, în timp ce Verdi rămâne fidel omenescului, pasiunii directe și adevărului emoțional.
Wagner concepe opera ca „artă totală” (Gesamtkunstwerk), unde muzica, textul, scenografia și mitologia se împletesc într-o experiență estetică și spirituală unitară. În Inelul Nibelungilor, Tristan și Isolda sau Parsifal, personajele nu cântă arii ușor memorabile, ci se dizolvă într-un flux muzical continuu – leitmotivul – care exprimă subconștientul, destinul, voința cosmică. Influențat de Schopenhauer, Wagner nu compune pentru divertisment, ci pentru transfigurare. Opera devine templu, nu spectacol.
Verdi, în schimb, rămâne ancorat în voce, în dramă, în conflictul omenesc. În Traviata, Rigoletto, Otello sau Aida, muzica potențează emoția – nu o abstractizează. Personajele lui trăiesc, suferă, iubesc și mor cu o forță imediată, recunoscută și simțită de toți. Deși a fost un inovator al formei, Verdi n-a renunțat niciodată la ideea că opera trebuie să emoționeze și să comunice direct cu publicul. Este un compozitor al pasiunii, al glasului care frânge tăcerea.
Wagner și Verdi au scris pentru scene diferite, dar au modelat, fiecare în felul său, destinul modern al operei. Unul a visat transcendența prin muzică; celălalt a atins universalul prin intensitatea vieții umane.
What is Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan?
Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.