Gottlob Frege este unul dintre fondatorii logicii moderne și ai filozofiei analitice. Proiectul său pornește de la o întrebare aparent tehnică: pe ce se întemeiază adevărurile aritmeticii? Frege încearcă să arate că matematica poate fi derivată din logică și construiește, în Begriffsschrift, un nou limbaj formal, mult mai puternic decât logica tradițională aristotelică. Introducerea cuantificatorilor și analiza propozițiilor în termeni de funcții și argumente schimbă radical istoria logicii.
În filozofia limbajului, Frege formulează celebra distincție dintre sens (Sinn) și referință (Bedeutung). Două expresii pot desemna același lucru, dar îl pot prezenta în moduri diferite: „Luceafărul de dimineață” și „Luceafărul de seară” se referă amândouă la planeta Venus, dar au sensuri diferite. Această distincție îi permite să explice cum propozițiile despre același obiect pot totuși transmite informații noi. Limbajul nu este doar un sistem de etichete puse pe lucruri, ci are o structură logică ce trebuie analizată cu precizie.
Proiectul său de fundamentare logică a matematicii întâmpină însă o dificultate celebră: paradoxul lui Russell, comunicat chiar de Bertrand Russell lui Frege, arată că sistemul construit de acesta conținea o contradicție fundamentală. Eșecul proiectului nu diminuează însă importanța lui Frege. Russell, Wittgenstein și întreaga tradiție a filozofiei analitice îi datorează enorm. Cu Frege începe o nouă manieră de a face filozofie: prin analiza riguroasă a logicii, limbajului și condițiilor în care propozițiile noastre pot avea sens și pot fi adevărate.
What is Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan?
Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.