Când Israel era tânăr, l-am iubit, şi am chemat pe fiul Meu din Egipt.
Cu cât îi chemau profeţii, cu atât se depărtau de ei: jertfeau baalilor şi ardeau tămâie chipurilor cioplite.
Totuşi Eu l-am învăţat pe Efraim să umble – El îi lua în braţe – dar ei n-au cunoscut că Eu îi vindecam.
I-am tras cu legături omeneşti, cu funii de iubire. Şi le-am fost asemenea celor care ridică jugul de pe grumazurile lor şi cu blândeţe le-am dat să mănânce.
El nu se va întoarce în ţara Egiptului, ci asirianul va fi împăratul lui, pentru că au refuzat să se întoarcă la Mine.
Şi sabia va da ocol în cetăţile lui şi-i va strica zăvoarele şi le va mistui, din cauza sfaturilor lor.
Şi poporul Meu este înclinat să se depărteze de Mine; deşi sunt chemaţi la Cel Prea-înalt, nimeni nu-L înalţă.
Cum să te părăsesc, Efraime? Cum să te predau, Israele? Cum să te fac ca Adma? Cum să te aşez ca Ţeboimul? Inima Mea s-a întors în Mine, îndurările Mele s-au aprins toate împreună.
Nu voi împlini aprinderea mâniei Mele, nu voi mai distruge pe Efraim, pentru că Eu sunt Dumnezeu, şi nu om, Cel Sfânt în mijlocul tău, şi nu voi veni cu mânie.
Ei vor merge după Domnul; El va răcni ca un leu; când El va răcni, fiii vor veni tremurând de la apus.
Vor veni tremurând din Egipt, ca o pasăre şi ca o porumbiţă din ţara Asiriei. Şi-i voi face să locuiască în casele lor“, zice Domnul.