EP 3: Hesiod

Episodul acesta are ca temă lucrările poetului grec antic Hesiod, cu accent pe valorile pe care le transmite prin textele sale. Opera lui Hesiod este extrem de relevantă pentru societatea contemporană, în ciuda faptului că a fost scrisă cu peste două milenii în urmă.

Hesiod celebrează pacea și munca, în contrast cu Homer care glorifică eroismul și războiul. Discuția se bazează pe două dintre operele principale ale lui Hesiod: "Teogonia", care este despre zei și mituri, și "Munci și zile", un „ghid pentru un comportament adecvat” și un simbol al muncii, pietății și dreptății. Autorul descrie societatea și viața zilnică a omului obișnuit.

What is Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan?

Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.

Muzica Continuam cu Hesiod, asa cum am promis. Exista o legenda a competitiei dintre Hesiod si Homer. Si spre surprinderea noastra, Hesiod e castigator. Cred ca e o buna introducere in tema noastra. Intrebare de ce? De ce Hesiod? In legenda, ideea este ca Hesiod celebreaza pacea, in timp ce Homer celebreaza razboiul. Si ca de aceea Hesiod e mai util pentru societate. Sa ne gandim la ce vrea Homer sa descrie. In greca, Clea Andron, adica faptele de vitejie, faptele de gloria ale oamenilor. Resigur, sunt foarte importante, sunt foarte interesante, cu totii ii admiram pe eroii homerici. Dar, noi oameni obisnuiti trebuie sa traim in societate, trebuie sa ne ocupam de traiu de zi cu zi. Si aici, Hesiod, intr-adevar, este un ghid pentru un om cum se cade. Da, e ghidul omului cum se cade, cred ca asta trebuie spus. Trebuie spus ca avem doua opere atribuite lui Hesiod, care ne-au parvenit. Teogonia, care e despre mituri, despre zei. Si Muncii zile. E mai degraba Muncii zile. Si mai e un fragment, Scutul. Da, discutabil. Intr-adevar, Muncii zile este catehismul omului cum se cade. Muncitor, pios, drept. Reprezinta exact valorile pe care e important sa le transmiti in societate. Ideea ca banul nemuncit este opac. Castigul fara munca este corupator. Ca doar dreptatea este buna pe termen lung. Ca nedreptatea este pedepsita. Ca scandalul in agora o sa te aduca la sapa de lemn. Cum face fratelui Hesiod. Ca de fapt Muncii zile este un poema adresat fratelui perses. Pe care il cam cearta. Da, care se cam tine de prostii. Hesiod ii spune ca in primul rand un om cu scaun la cap trebuie sa munceasca, trebuie sa fie un bun fermier. Chiar daca are un pamant ceva mai sarac. Hesiod nu imi da impresia care e o persoana foarte bogata. Dar nu poti sa ajungi nicaieri in viata pe termen lung decat daca iti vezi de munca. Daca iti vezi de turme de oi. Pe care le ingrijeste zie pe muntele Helicon. Si acolo bineinteles primeste inspiratia Muselor. Ceea ce este foarte interesant la Hesiod spre deosebire de Homer. Este ca Hesiod apare in poemele sale. La Homer nu. Homer pur si simplu descrie niste eveniment. Ce se intampla la Troia, Razboiul, dupa ce se intampla cu Odiseu. In schimb Hesiod este prezent. Avem aparitia individualitatii. Si eu cred ca asta se intampla tocmai pentru ca Hesiod este produsul unui mediu multicultural. Dar hai sa vorbim despre ceva la moda. Ce e mediul asta multicultural? Ii avem bineinteles pe greci. In Boetia, Neuboia, probabil acolo unde legenda spune ca Hesiod ar fi castigat un concurs. Dar acolo avem si calatori din Orient apropiat. Ei sunt probabil cei care au adus alfabetul. Asa numitul alfabet fenician care sta la baza alfabetului grecesc. Tot din Orient apropiat avem cateva mituri care clar se regasesc la Hesiod. Sunt modificate, sunt transformate. Avem de pilda de la Hittiti. O populatie indo-europeana. E o poveste despre lupta dintre Teschub, un zeu al furtunii Zeus, si Ulikum, un titan, un fel de tifon. Probabil ei sunt predecesorii personajelor grecesti. Asa cum cu siguranta avem elemente in teogonia care sunt preluate de la Babylonieni. Din numai Elis. Sau oricum din literatura din Orient apropiat. Si Hesiod simte nevoia sa se individualizeze. Tocmai pentru ca este rezultatul acestor influente. Atunci trebuie sa isi creeze personalitatea. Homer nu simte presiunea asta. Nu cred ca este atat de important. Nu cred ca este atat de pregament. Asa o fi cum zici tu, intradevar Hesiod spune eu la un moment dat. Homer nu o face niciodata. Amandoi invoca muzele. In mod evident. Pentru ca e vorba de inspiratia divina. Si iarasi ajungem la teologie. Si Hesiod e teolog. Teogonia este o carte de teologie. Si are si o dimensiune filozofica. Pentru ca asa cum prezinta anumite mituri, ele deja deschid catre o posibila interpretare filozofica. De pilda, de data asta in Muncii Zile, cand vorbeste despre lupta sau competitie. Si face distinctia extraordinara intre invidia buna si invidia rea. E greu sa traducem termenul eris. Lupta, competitie, invidie. Nu e invidia romaneasca sa crape si capra vecinului. Asta este ce are. Invidia buna este invidia care genereaza emulatie, dorinta de autodepasire. Adica competitia. E un ganditor foarte modern in un anume sens. Pe de alta parte este si foarte arhaic. Ne vorbeste despre munca, dreptate, justitie, competitie. Competitia si munca sunt fundamentele vizionii noii despre viata. De ce nu mai sunt oamenii lenesi? Pentru ca vor sa supravietuiasca. Isi pot supravietuiasca doar daca muncesc si doar daca il depasesc pe vecinul. Asta de fapt te scoate din letargie. In Geneza, paradisul este locul in care nu trebuie sa muncesti. Totul spica de agata. La Greci, inceput, oamenii trebuie sa munceasca. Oamenii din epoca asta, din epoca de fier. Pentru ca asta este epoca in care traim. Vorbestem despre epoca de fier. Hai sa vorbim despre un aspect foarte important al gandirii lui Hesiod. Etapele umanitatii. Epoca de aur, epoca de argint. Apoi epoca de bronz. Epoca de eroilor si in sfarsit epoca de fier. Este o viziune a unei decadente a umanitatii. De altfel, cand vorbeste despre epoca de fier, avem deja o perspectiva eschatologica. Vorbeste de coruptia morala, decadenta care se vor produce in epoca de fier. Vedem asemanarea cu literatura semitica, cu literatura biblica. E un text de mare actualitate. Traim in plina epoca de fier. Insa, ce este foarte interesant la Hesiod, ce este diferit fata de traditii indoeuropene, traditia indiana, de pilda, unde ai tot patru epoci, este faptul ca exista si o a cincea epoca, o epoca intermediara, epoca eroilor. Cred ca este utila pentru a le explica retrospectiv pe Homer. Hesiod ne ajuta la intelegerea lui Homer. Hesiod ne vorbeste de aceasta epoca intermediara, de aceasta epoca eroilor, in care se inscriu Heracle, Tezeu, Agamemnon, Ahile, Ulise si asa mai departe. Personaje care au mai multa forta, au mai mult curaj. O dip, sa nu uitam, el insusi este beotian. Si il mentioneaza pe Oedip fara sa ne dea prea multe detalii despre ce s-a intamplat exact cu Oedip. Dar avem aceasta epoca intermediara, eroica, o epoca in care cumva este recuperata inspiratia epocii de Aon. Adica are o asemanare cu o epoca de Aon. Nu e foarte clar de ce avem aceste tranzitii. Adica e clar ca ceva rau se intampla, dar mai ales cu epoca de Aon. De ce dispar oamenii aia? Sau mai exact cum se intamplau lucrurile atunci? Avem femei de exemplu sau nu? Nu spune clar. Sigur, cand ajungem la epoca de Argini, dupa aia la epoca de Bronzi, e clar ca avem de a face cu oameni care nu pot trai in pace. Nu se pot intelege. Exact. Cei din epoca de Argini traiesc 100 de ani asemenor copii. Si au un fel de, sufere de o forma de infantilism in impresia. Cand se maturizeaza, de fapt dispar foarte repede. Ce s-a intamplat cu epoca de Aon? De ce s-a dus de rapa? Nu e evident. Epoca de Bronzi, sigur, pentru ca in loc sa munceasca... Tot violenta. Sigur. Si epoca de Fier, la fel, este o epoca de violenta. Cu eroii e un pic diferit, pentru ca nu toti sunt eroi. In epoca a eroiilor. In plus, nu e clar ca toti au disparut. Dar, sigur, epoca de Fier nu este oricum glorioasa. Chiar daca poate apasara cate ceva din epoca a eroiilor. Dar, aceste mituri de la Hesiod. Am vorbit despre genealogie. Hai sa vorbim despre Pandora. Da, e o viziune foarte pesimista asupra conditiei umane. Omul ii enerveaza pe zei. Tema pe care o regasim, evident, in Biblia. Dar o regasim in alte culturi. Asa cum bine spuneai mai devreme. In traditiile orientale, umanitatea este de mai multe ori distrusa. Pentru ca este galagioasa, impertinenta, obraznica, enervanta pentru linistea zeilor. Foarte adevarata. Si eu daca as fi zeu, m-as gandi de cateva ori la posibilitatea asta. Categoric, da. Conditia umana este marcata de aceasta suparare a zeilor. Aceasta suparare, in primul rand, a lui Zeus. Si cutia Pandorei asta simbolizeaza. Ce nu este evident, este ce vrea sa spuna cu speranta care ramane ultima in cutia Pandorei. Pentru ca speranta ea insa si este un rau. De fapt este astea astea a ce va veni. Nu stim exact. Poate sa fie interpretarea optimista. Celalalt aspect este ca femeia a fost creata ca mijloc de distrugere. Ca un fel de flagel permanent. Si interesant numele, nu? Pandora este cineva care promite ca va da totul. Dar de fapt da toate belelele. Ramnem doar cu speranta care este ambivalent. Nu stiu, il putem cumva apara de acuzatia de misoginie pe Hesiod? Nu stiu, dar nu mi se pare foarte important. Trebuie scos din programa scolara, ma intreb. Si ce daca? Asa cum am vorbit despre Homer, si am vazut ca la Homer putem sa citim Odisea ca fiind o carte feminista. Poate ca la Hesiod avem celalalt aspect. In fond am un do fac parte din gandirea greaca. Si sarcina unui cititor nu este sa ascunda aspectele acestei traditii. Foarte bine, asta a fost, asta se zice. Si nici macar termenul de misogine, evident un anacronism nu are nicio noima in cultura de acum, 2017-2018. Pe de alta parte Pandora e frumoasa, e incantatoare, toti zeii au contribuit. Dephaistos, Athena, Hermes, Aphrodita, este o creatie a zeilor, o creatie minunata si totodata periculoasa. Dar potravit. Nu va mai exista respect pentru batrani, va domni ingratitudinea, invidia intre oameni. E o viziune asupra unei decaderii extreme a umanitatii. De asta nici nu mai putem sa avem armonie. Putem sa avem cel mult o competitie mai putin nociva decat cealta. Avem zeita aeris care duce la razboi, la catastrofa, si avem cealalta zeita aeris care duce la competitie, care poate fi benefica. Este tot ceea ce pot spera oamenii muritori de rand ca vor obtine pe lumea asta. In Muncii Zile noi am scos in evidenta dimensiunea filozofica, ce spune despre dreptate, despre munca, despre pietate, despre barbat si femeie, relatia cu zeii. E si o parte foarte concreta despre cum sa te ocupi de agricultura, ce zile sunt faste. E o tentatie, evident. Pe de alta parte e o sursa foarte importanta pentru a intelege lumea lui Hesiod. Evident ca pentru cei care iti preocupati de idei, prima parte din Muncii Zile este o capodopera. In cateva pagini absolut geniale, formidabile, si mai e foarte important totusi sa nu uitam teogonia. Pentru ca anumite mituri, mai cu seama mituri ale inceputului lumii, se afla la Hesiod. Nu le gasim in alta parte. Si sunt mituri fundamentale, cum bine spuneai vedem legatura cu civilizatiile Orientului apropiat. De ce este mitologia greaca atat de bogata? De ce e unica mitologia greaca? E unica, nu mai exista o mitologia atat de complexa, atat de elaborata. De ce? Pentru ca structurile mitologice indo-europeane au intrat in legatura cu alte lumi. Semitice, Egiptul de asemenea joaca un rol foarte important. Si din aceasta intalnire a culturilor a iesit o mitologia formidabila de o mare flamboasa. Si anume, imigratia culturala este fundamentala. Asa se nasc marile capodopere. Da, tot asa se pot naste si catastrofe. Insat in cazul lui Hesiod evident ca aveam aceasta dimensiune, iar teogonia asta ne arata. Cum miturile indo-europeane intra in dialog cu alte mituri si genereaza o viziune atat de ampla. Si cred ca studierea mitologiei grecesti trebuie sa inceapa cumva cu Hesiod, cu teogonia lui Hesiod. E catea de baza. Uitati-va pe site-ul paleologu.com Avem o sumedenie de cursuri pasionante si mai cu seama o pleiada de lectori excelenti.